"Cuntribut mpurtant per mprejes da paur de strutura pitla"
La Jonta provinziela dà pro i mudamënc di criteres ndicatifs per l sustëni de nvestimënc de mprejes pitles y mesanes che lëura tl ciamp dla elaurazion y dl marciadamënt de prudoc da paur
BULSAN (USP). Sun pruposta dl assessëur provinziel per la pauraria Luis Walcher à la Jonta provinziela de Bulsan te si senteda, nstadì ai 17 de auril, dat pro n mudamënt di criteres de basa per l sustëni de nvestimënc tla mprejes che ie atives tla elaurazion y tl marciadamënt y marketing de prudoc da pauraria. "L ie per mé coche assessëur provinziel zeche che me sta particularmënter a cuer chël de mantenì la pluralità de nosta economia y de nosc manejamënt da paur. Tla provinzia de Bulsan ons truepa paures y truep paures che lëura cun gran mpëni y engagement acioche i posse mëter sun mëisa prudoc de cualità scialdi auta. Dlongia l sistem dla cuoperazions, sistem che se à bele desmustrà de valuta, tol l marcià ndrët, de pité y vënder i prudoc diretamënter, ite n rodul mpurtant per pudëi mëter sun marcià prudoc de cualità-top", à auzà ora l assessëur provinziel cumpetënt Luis Walcher, njuntan che "la regulamentazion dl sustëni finanzier cunscidrea y sustën dantaldut la cuntribuzion dl marcià ndrët y ti pieta ala mprejes de strutura mëndra y mëndra-mesana dla pauraria dla provinzia de Bulsan n sustëni mpurtant y efizient".
La dumanda de cuntribut possa unì fata, coche nchin a ncueicundì, da mprejes scialdi pitles coche nce pitles y pitles-mesanes, nce te na forma deberieda, che ie atives tl cultivé y tl marciadé cun lat y prudoc da lat, ueves, verdures y patac, versura y vin de ua frëscia dl raion, ma nce produzënc primeres che à prudoc da paur fac da ëi nstësc y prudoc che vën pona nce da ëi nstësc manejei te si filiera de elaurazion y pona vendui. La dumanda possa unì fata da mprejes che à si sënta uperativa tla provinzia de Bulsan.
Cieche ie unì mudà da pert dla Jonta provinziela de Bulsan ie che l faturat plu aut per i produzënc primeres ie unì auzà da 300.000 euro, coche l fova dant, su a 500.000 euro, acioche plu mprejes y dites posse se n nuzé di vantajes de chësta categurisazion. L vën oradechël nce lascià pro produzënc primeres tl ciamp dla sortes de versura cun os, sce y tan inant che i ne n’ie nia cumëmbri de urganisazions de produzënc y sce i à na spersa de produzion de un n hectar. La spersa mëndra per produzënc primeres tl ciamp dla verdures, dla bostles, de versura cun os y de blava ie oradechël unida arbasseda da un n hectar a mez n hectar.
Coche nchinamò pòssun giapé cuntribuc per nvestimënc urbanistics per l frabiché, l derturamënt y la mudernisazion de strutures per mëter via y tenì su la roba te magasins, per la elaurazion y l marciadamënt y l marketing de prudoc da paur, ma nce per locai y sperses ulache l vën vendù y ciarcià diretamënter tl zënter de produzion. Pra la mascins, i njins y i mplanc tecnics àn tenì oradechël y sëuraprò cont de chëi mplanc y njins per l’azetazion, l desfreidamënt, l etichetamënt y l travasamënt.
Coche nchinamò iel na desferënzia de tant che l vën cunzedù de cuntribut finanziel, aldò dl livel y dla categurisazion de produzënt primer. Per produzënc primeres vëniel sën cunzedù n cuntribut uniter tla mesura de 40 percënt, nchinamò fòvel mé 30% per mascins y 40% per frabicoc. Per duta l’autra mprejes se muev l cuntribut finanzier te na mesura unitera de 30 percënt, nchinamò fòvel 20 percënt per versura da os y per l’ua y l vin y de 30 percënt per duc i autri setores.
N generel y te na maniera scemplificheda ne jiràl - coche documentazion da dé ju per l’atività de elaurazion, marciadamënt y marketing - nia plu debujën de n plann business. I ciuleies dal vin muessa, pra la rendicuntazion, dé dant na comunicazion de produzion de na cuantità de almanco 60 hectolitri.
red/mac/dl
