Dan 80 ani finova la Segonda Viera Mundiela: lecort ai 8 de mei
L presidënt dla Jonta provinziela de Bulsan lecorda la fin dla Segonda Viera Mundiela y nvieia a se mpenië per la democrazia, i dërc umans y l dërt de vester “autramënter”.
BULSAN (USP). Dan 80 ani, ai 8 de mei dl 1945, cun la capitulazion zënza cundizions da pert dl “Hitlerdeutschland”, finova via la Segonda Viera Mundiela te Europa – na viera che à purtà a 60 milions de morc, cun na miseria che ne se lascia nia dì. Te n messaje video lecorda l presidënt dla Jonta provinziela de Bulsan Arno Kompatscher la zesura storica de chësc di y nvieia a udëi i 8 de mei coche di de deliberazion y dl scumenciamënt da nuef - nce per Südtirol.
„L vester autramënter nes toca tlo te Südtirol dassënn,“ auza ora l presidënt dla Jonta provinziela. I spavënc dla viera y dl rejim plën de teror fascista y naziunelsozialista ëssa ntant desmustrà assé ciuna che ie la fazion dl razism, dla estlujion y dla ideologia de, da coche n ti dijova per tudësch, n “Herrenvolk”, de n “popul miëur”: “a n mazamënt de massa urganisà de sies milions de judieres, de sinti y roma, de omossessuei, de persones cun dejabltà y de chiche fova politicamënter de n’autra minonga.” L’Ëura Nul, che scumëncia cun la fin dla Segonda Viera, à mplanà ora la streda per n’Europa democratica – cun la Detlarazion Generela di Dërc Umans, cun costituzions nueves antifascistes y na detlarazion dla denità dla persona cun l recunescimënt de chësta denità.
Te si ntervënt à Kompatscher auzà ora l zitat dla teorica dla politica Hannah Arendt: “Deguni ne à l dërt de ulghé”. L se trata tlo de na resposta al fé alsënn te na maniera viercia y de n nvit a plu respunsabltà – y ie nce na resposta democratica d’al didancuei al crëier, ulghé y cumbater fascista- “CREDERE OBBEDIRE COMBATTERE” fascista - dan al relief de Mussolini sun la Plaza dla Sunieria a Bulsan.
L’Ëura Nul di 8 de mei dl 1945 à senià n scumenciamënt nuef nce per la provinzia de Bulsan: “Do la esperienza pesocia de doi ditatures iel propi n chësc di che l ie unì metù ju la fundamënta per n partit che reprejentëssa i nteresc dla mendranza austriaca tla Talia.”
L dejidere da pert dla jënt de Südtirol de jì de reviers tl’Austria ne n’ie nia unì lascià pro, ma l Tratat de Paris 1946 à dat dant che la mendranzes dl Südtirol muessa unì scunedes y che ala Provinzia de Bulsan ti vëniel cunzedù l’autonomia, che ie unida metuda n droa do y do ntan truep dejeneies sun na streda ria ma nce da suzes.
“Zënza la deliberazion, zënza la costituzions democratiches y zënza la crëta de viers dl dërt nternaziunel, ne fossa nosta autonomia y l’Europa da ncueicundì nia da se nmaginé,” dij Kompatscher. La cunlaurazion europeica, la pesc y l bënsté di ot dejeneies passei à si ravises tla zesura storica.
“Propi nëus de Südtirol messon avëi la cuscienza dla mpurtanza di 8 de mei,” dij Kompatscher. “L ie nosta respunsabltà de nes mpenië di per di per la democrazia, la lidëza y la iustizia – y per l dërt de vester autramënter.”
red
