Atualità

Toponims ladins: Chertes ortofoto dl Chemun de Sëlva dan man

La Chertes ortofoto dl Chemun de Sëlva ie unides prejentedes ai 31 de mei tl Tublà da Nives te Sëlva.

"L ie de mpurtanza fundamentela che i inuemes ladins vënie mantenii y adurvei dala populazion", nsci l'assessëur Florian Mussner (FOTO: Angelika Schrott - www.provinzia.bz.it/news)

Cun la publicazion dla Chertes ortofoto dl raion cumenel de Sëlva se stluj ju n gran lëur de nrescida scientifica y de documentazion grafica di toponims y microtoponims dl Chemun de Sëlva. La prejentazion dla documentazion scientifica di toponims dl Chemun de Sëlva ie unida a se l dé ai 31 de mei tl Tublá da Nives te Sëlva. “Canche l se trata de de mëndri ridli, raions o troies, o nce de majeri toponims, iel de mpurtanza fundamentela per la cultura y tradizion ladina che i inuemes ladins vënie mantenii per pudëi nce unì adurvei dala populazion y dala generazions che vën docà”, dij l assessëur per la cultura ladina Florian Mussner. Nriescer nosta ravises a na maniera scientifica y les cunservé ie un di duvieres plu mpurtanc dla istituzions cultureles de nosc raion, cun n prima linia la Lia Cultura y Usanzes y l’Istitut ladin Micurà de Rü, che à fat cun chësc lëur na nrescida storica de gran valuta che restarà sciche bën imateriel per duta nosta culetività, nsci Mussner.

L ambolt de Sëlva Roland Demetz à ënghe auzà ora l gran lëur dovia, che à purtà ala publicazion, sotrissan nce che per merit dla bona culaburazion cun la Provinzia saral mesum da partì ora a uni familia de Sëlva na copia dla chertes ortografiches. I atëures dla colezion di toponims y dla criazion dla chertes Josef Mussner y Anton Senoner à pona prejentà l percors dla criazion de chësc documënt mpurtant y de coche l ie unida a se l dé la colezion di toponims.

Sun la chertes iel unì abinà adum ntëur 1600 inuemes. La nrescida sun i toponims ie de gran mpurtanza per na mendranza linguistica, dantaldut per si identità culturela. Tl raion ladin vën i inuemes di posć dant tla gran pert per ladin. Per i majeri toponims (chemuns, ridli) iel  nce curespundënzes tudësces y talianes. Dla nrescida di toponims per la cherta dl Chemun de Sëlva se à cruzià na grupa de lëur, che tl mëterman fova metuda adum da 15 persones, ma canche la jiva de tué do te archifs y te biblioteches y de jì a damandé do plu avisa a jënt de tëmp, nen fovel mé plu restà cater: Otto Mussner, Josef Mussner, Paul Senoner y Anton Senoner.

Pra i inuemes dla pizes di crëps y dla montes à judà pea i mëinacrëp. L Istitut Ladin Micurà de Rü à giapà la ncëria dal Chemun de Sëlva de adaté i dac per la stampa dla cherta toponomastica de Sëlva. Deberieda cun l tecnich Elmar Irsara, che se ova bele cruzià dla chertes ortofoto y toponomastiches de Santa Cristina y dla Val Badia dates ora dal Istitut Ladin, iel unì cuncià ite i dac georeferenziei sun la chertes ortofoto. Te chësc mumënt lëuren nce bele pra la chertes ortofoto dl Chemun de Urtijëi, l ultim di chemuns ladins che mancia mo per pudëi stlù ju per ntant l proiet dla toponomastica ladina che ie na priorità mpurtanta per l Istiut Ladin Micurà de Rü. 

USP

Galaria dales fotografies