Duta la scolines dl Südtirol

Tl Südtirol iel scolines tudëscies, talianes y ladines.
Dajëde ite l’inuem dla scolina, l raion, la rujeneda.
Per uni scolina abinëis na pitla descrizion, l post ulache la ie, i orares de giaurida, fotos y eventualmënter documënc da desćiarië.

Scolina "Salieta" de Urtijëi

Chemun de Urtijëi | Direzion dla scolines "Ladinia"

Scolina "Salieta" de Urtijëi

La scolina ladina "Salieta", una dla doi scolines de Urtijëi, à 5 grupes cun al plu 25 mutons y mutans per grupa.

Pitla storia sun la scolina Salieta

La scolina de Urtijëi ie dal 1928 te chësta luegia. La regina Elena de Montenegro, fëna de Rë Vittorio Emanuele III de Savoia ti à dunà la frabica ala munighes dla cësa „Betania“ sciche cësa de recriazion per mutons y mutans. La munighes à tenì chësta cësa per n valgun ani nchin che la ie unida seurantëuta dal`ONAIR, l`Opera Nazionale di Assistenza all`Italia Redenta, che à fat dainora na scolina. Tl 1972 ie la scolina passeda al Chemun. Per n cater ani ie mo l Stato restà patron dla frabica. Tl 1976 ti ie po nce chësta jita al Chemun. Ntlëuta fova ch`sta cësa la sënta de trëi sezions y dla direzion dla scolina di luesc ladins.
Pervia che la cumpëida de mutons y mutans chersciova plu y plu àn messù junté na sezion y istituì d`autres te sëntedes destachedes.
Tl 1992 à l Chemun de Urtijëi cun l ambolt Konrad Piazza da Ciascian tëut la dezijion de fé sù da nuef la scolina a na moda che cin sezions ébe lerch.
L proiet ie unì dessenià ora dai architec Carlo Azzolini y Klaus Kompatscher.
La Provinzia de Bulsan – Südtirol finanziëia la frabica al 90% sciche „proiet pilot“ per scolines dla grupa de rujeneda ladina adum cun la furmazion de nseniantes ala Facultà de Sciënzes dl`Educazion dl`Università Liëdia de Bulsan.
La scolina nueva mantën la carateristiches architetoniches dla vedla costruzion cun n ngrandimënt dla cubatura.
La firma ICOR s.r.l. de Buccino tla Provinzia de Salerno à metù man cun i lëures ai 29.08.2000.
La festa dla nluegeda dl prim sas de fundamënta vën fata ai 16 de mei 2001 dala cater domesdi n presënza dl Presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder, dl ambolt de Urtijëi Konrad Piazza y di representanc dla Jonta provinziela, dl Chemun, dla scoles y dla scolina.
La benediscion vën fata da Seniëur Digan Vitalis Delago.

Nserimënt graduel

Per alesiré l passaje dala familia ala scolina, ons n cunzet de nserimënt graduel. A chësta maniera ons abinà la streda per pudëi ti jì ancontra ai bujëns ndividuei.
L nserimënt graduel porta pro a pudëi se de ju singularmënter cun la mutans/i mutons y de i nserì sci tla grupa y tla vita da uni di te scolina.
A chësta maniera ti vën alesirà l se destaché da cësa. La muta/l mut fej nsci esperienzes positives che i rënd sterc nce per d’autri passajes che i avrà da superé te si vita.
Nce la mutans/i mutons che fova bele te scolina se god l tëmp che la educadëures possa ti dediché y che i nueves ruva bel plan leprò.
Cun i genitores de uni mut/a uniral fat ora ndividualmënter l nserimënt graduel.

Lëur de furmazion y de educazion

L lëur pedagogich vën fat te trëi rujenedes:

  • Ladin (sciche rujeneda primera)
  • Tudësch y talian (tla medema mesura)

Nfurmazions sëuraprò  iel da abiné sota: La scolina ladina.

Locai de scolina

La scolina "Salieta" de Urtijëi à de gran tlasses che ie mpartides ite te doi locai per fé damat y mparé.


Sëuraprò iel mo:

  • n local de muvimënt
  • n local da berstot y de criatività
  • n local da depënjer
  • n gran local plurifunziunel
  • 5 banies
  • n gran verzon

Team de scolina

L team de scolina ie metù adum da na coordinadëura, ot maestres de scolina y nuef culaburadëures pedagogiches.

Orares de giaurida

DiOrar antizipà*ScumenciamëntFinOrar slungià
Lunesc nfin juebia 7:30 h 7:45 h 14:45 h

17:15 h

Vënderdi 7:30 h 7:45 h 12:45 h

17:15 h

(*) L orar slungià muessa unì damandà al mumënt dla iscrizion.

Cuntat

Scolina "Salieta"
Coordinadëura: Alexandra Insam
Str. Roma 4
39046 Urtijëi (BZ)
Tel. +39 0471 786521
E-mail: kg_salieta@schule.suedtirol.it

Galaria dales fotografies

D'autri comunicac stampa de chësta categuria