Mesures de cumpensazion

Ëise n handicap o na dificolté d’aprendimënt?

Le Sorvisc Ejams de bi- y trilinguism mët a desposiziun mosöres compensatives desvalies por ti conzede ales candidates y ai candidac che se le damana da fá i ejams. Les mosöres compensatives pó gní damanades tl caje de desturbs dl aprendimënt spezifics, desturbs dl lingaz, dl aldí, dl’odüda y tl caje de dificoltés motoriches.

 

Co podëise pa damané do mosöres compensatives?

Anuzesse de chësc formular, scriéle fora y ortiedele cun la documentaziun medica a: el@provincia.bz.it. Cun le formular podëise damané do les mosöres compensatives plü adatades a üsc bojëgns.

❗ METEDE AVERDA: Al vá debojëgn da ortié la domanda de mosöres compensatives altamo döes edemes dan la data dl ejam.

 

Contatede la porsona de referimënt ince por stlarimënc eventuai y informaziuns surapró, ara ves dará na consulënza sön les mosöres compensatives poscibles por osta dificolté.

E-mail: el@provincia.bz.it; tel: 0471 413900

  • cëria ju tlo l formuler.

  • te posses tò pea na persona d’acumpaniamënt. La persona d’acumpaniamënt possa sté leprò ntan dut l curs dl ejam. L inuem dla persona d’acumpaniamënt messerà unì dat ju sun la dumanda, l puderà vester n genitor, l nseniant de sustëni o n’autra persona che te ësses gën.

  • te posses avëi l test dla proa dl scuté su tla forma scrita.

  • te posses fé l ejam te na tlas a pert.

  • a scrì posses adurvé l computer te na tlas a pert (l program de scritura che te adurveres ne à degun cuntrol ortografich automatich).

  • sce te mienes che l sibe de utl avëi plu tëmp a despusizion posses l dé sëura tla dumanda (al plu 30 menuc deplù, ora che per l livel A2).

  • te posses fé l ejam a usc per prim y stlù ju nsci dut l ejam nchin dala 12:30.

  • sce te mienes che l sibe de bujën posses nce scrì sun l formuler d’autra cosses de chëles che te ulësses che la cumiscion d’ejam tenissa cont.
  • cëria ju tlo l formuler.

  • te posses tò pe na persona de acumpaniamënt. La persona d’acumpaniamënt sté leprò ntan dut l curs dl ejam. L inuem dla persona d’acumpaniamënt messerà unì dat ju sun la dumanda, l puderà vester n genitor, l nseniant de sustëni o n’autra persona che ësses gën.

  • te ares a despusizion l test dl ejam tl scuté su tla forma scrita.

  • te posses fé l ejam te na tlas a pert.

  • a scrì posses adurvé l computer te na tlas a pert (l program de scritura che te adurveres ne à degun cuntrol ortografich automatich).

  • sce te mienes che l sibe de utl avëi plu tëmp a despusizion posses l dé sëura tla dumanda (al plu 30 menuc deplù, ora che per l livel A2).

  • te posses fé l ejam a usc per prim y stlù ju nsci dut l ejam nchin dala 12:30.

  • sce te mienes che l sibe de bujën posses scrì sun l formuler d’autra cosses de chëles che te ulësses che la cumiscion d’ejam tenissa cont.
  • cëria tlo ju l formuler.

  • te posses tò pe na persona de acumpaniamënt. La persona d’acumpaniamënt sté leprò ntan dut l curs dl ejam. L inuem dla persona d’acumpaniamënt messerà unì dat ju sun la dumanda, l puderà vester n genitor, l nseniant de sustëni o n’autra persona che ësses gën.

  • te ares a despusizion l test dl ejam tl scuté su tla forma scrita.

  • te posses fé l ejam te na tlas a pert.

  • a scrì posses adurvé l computer te na tlas a pert (l program de scritura che te adurveres ne à degun cuntrol ortografich automatich).

  • sce te mienes che l sibe de utl avëi plu tëmp a despusizion posses l dé sëura tla dumanda (al plu 30 menuc deplù, ora che per l livel A2).

  • te posses fé l ejam a usc per prim y stlù ju nsci dut l ejam nchin dala 12:30.

  • sce te mienes che l sibe de bujën posses scrì sun l formuler d’autra cosses de chëles che te ulësses che la cumiscion d’ejam tenissa cont.
  • cëria tlo ju l formuler.

  • te posses tò pe na persona de acumpaniamënt. La persona d’acumpaniamënt sté leprò ntan dut l curs dl ejam. L inuem dla persona d’acumpaniamënt messerà unì dat ju sun la dumanda, l puderà vester n genitor, l nseniant de sustëni o n’autra persona che ësses gën. Ntan la proa d’ejam scrita te liejerà la persona d’acumpaniamënt o n cumëmber dla cumiscion dant la plata de lëur. Te puderés dé inant a usc la respostes ala persona d’acumpaniamënt che les scrijerà per té y deté l test dla produzion scrita.
    Ntan che te njinies per la proa a usc puderà la persona d’acumpaniamënt te liejer dant i vares per la proa y te puderés ti deté vel’ anutazion. Ntan la proa a usc puderà la persona d’acumpaniamënt tla tlas d’ejam te liejer dant l’anutazions.

  • te posses fé l ejam te na tlas a pert.

  • l possa unì metù a despusizion tesć d’ejam stampei cun de majeri pustoms: +150% tl format A3.

  • sce te mienes che l sibe de utl avëi plu tëmp a despusizion posses l dé sëura tla dumanda (al plu 30 menuc deplù, ora che per l livel A2).

  • te posses fé l ejam a usc per prim y stlù ju nsci dut l ejam nchin dala 12:30.

  • sce te mienes che l sibe de bujën posses dé sëura sun l formuler d’autra cosses de chëles che te ulësses che la cumiscion d’ejam tenissa cont.
  • cëria tlo ju l formuler.

  • te posses tò pe na persona de acumpaniamënt. La persona d’acumpaniamënt sté leprò ntan dut l curs dl ejam. L inuem dla persona d’acumpaniamënt messerà unì dat ju sun la dumanda, l puderà vester n genitor, l nseniant de sustëni o n’autra persona che ësses gën.

  • te ares a despusizion l test dl ejam tl scuté su tla forma scrita.

  • te posses fé l ejam te na tlas a pert.

  • a scrì posses adurvé l computer te na tlas a pert (l program de scritura che te adurveres ne à degun cuntrol ortografich automatich).

  • sce te mienes che l sibe de utl avëi plu tëmp a despusizion posses l dé sëura tla dumanda (al plu 30 menuc deplù, ora che per l livel A2).

  • te posses fé l ejam a usc per prim y stlù ju nsci dut l ejam nchin dala 12:30.

  • sce te mienes che l sibe de bujën posses scrì sun l formuler d’autra cosses de chëles che te ulësses che la cumiscion d’ejam tenissa cont.