Scora / Cultura | 13.06.2025 | 10:12

"Puscibltà de purté a cuntlujion n trat mpurtant de troi de furmazion"

I sculeies y la sculées dla terza tlas cëla de reviers a si tëmp de scola - Zaita de scola SMAL, tlameda do la Scola Mesana Arcangiul Lardschneider

SELVA (USP). Cie resta pa ala fin dl tëmp dla scola mesana? Te Sëlva iel n pitl cudejel de gran valor: la zaita de scola SMAL – tlameda do la Scola Mesana Arcangiul Lardschneider – vën ora da set ani respetivamënter ala fin dl ann de scola y documentea la ududa dla sculées y di sculeies sun si tëmp de scola, si pensieres, si mond. N proiet che mët tl zënter l valor dla parola.

La redazion vën metuda adum uni ann da nuef – da sculeies y sculées dla terza tlasses y da nseniantes y nsenianc. Cie che semea tl prim mumënt n proiet de scola coche n auter se svilupea tosc te n ciamp d’aprendimënt per cualificazions tle: pensé critich, lëur de grupa, capazità de comunicazion, manejamënt dl tëmp y de sé nstësc, cumpetënzes nteletueles y de autoreflescion. I jëuni y la jëunes fej ntervistes, scrij reportajes, tesc persunei y retrospetives. Ala fin vëniel a se l dé na zaita che vën sëurandata coche lecurdanza – y che vën suvënz tenida su per ani, sce no per for.

"L passaje dala scola mesana ala scola auta ie na piera miliera tla vita di jëuni y dla jëunes. L ie de mpurtanza che chësc var vënie vivù y acumpanià cun cunsapuda", sotrissea Daniel Alfreider, sostitut dl Presidënt dla Provinzia y assessëur per la Istruzion y la Cultura ladina. "N proiet coche SMAL ti pieta ai sculeies y ala sculées la puscibltà de purté a cuntlujion n trat mpurtant de si troi de furmazion, de purté a esprescion sé nstësc y de pensé sëura deberieda. De tei rituai renfurzea l’autocuscienza y ne vën nia desmincei."

“Te n tëmp te chël che dut passa via riesc pieta SMAL na lerch per la reflescion, l’esprescion y la respunsabltà“, tlarësc Marta Piazza, nsenianta che acumpaniea y coordinea l proiet. “I jëuni y la jëunes scrij dla cosses che i/les toca furman nsci n toch de lecurdanza vivuda. Perchël ne ie SMAL nia mé n pue’ de papier stampà ma propi na reprejentazion viva de si crëscer persunel”.

I jëuni y la jëunes se ntënd a na maniera de lauré cuscientmënter refleteda che l lingaz à fazion, che l cumporta respunsabltà y che lecurdé uel nce dì ti dé mpurtanza al percurs fat.

Iust te n tëmp che la comunicazion y l se baraté ora se porta pro a na maniera for plu asvelta y suvënz nce superfiziela ie la vela de n mesun de comunicazion “nia asvelt” coche la parola stampeda n sëni pedagogich sterch.

red