Scora / Cultura | 06.06.2025 | 17:45

Scola: truepa respostes ala ndesfidedes atueles

Renfurzamënt dl lëur soziel te scola, la ntlujion y l plurilinguism ie tematiches dla scola ladina, taliana y tudëscia

BULSAN (USP). Te avisa una na ena iel per la maiuranza di mutons y dla mutans y di jëuni y dla jëunes l ultimo di de scola. Ai 6 de juni à i trëi assessëures per la scola Daniel Alfreider, Philipp Achammer y Marco Galateo deberieda cun i trëi diretëures scolastics provinziei Sigrun Falkensteiner, Vincenzo Gulotta y Heinrich Videsott cialà de reviers al ann de scola che ie iusta tl lëur de finé via.

L assessëur provinziel ladin Daniel Alfreider à auzà ora che tla scola di luesc ladins ti vëniel dat truep pëis ala furmazion y ala digitalisazion. Nce pra l svilup dl material de scola y pra l renfurzamënt dl elemënt multilingual iesun atifs. "L plurilinguism ie n ciamp mpurtant per nosta scola, ajache l ie n vantaje per mparé la rujenedes, ma l ie nce positif n con’ dla nterdisziplinità, dla flescibltà y dla cunlaurazion", à Alfreider auzà ora. D’autra tematiches prinzipeles ie l svilup dla criatività n cunlaurazion cun la scoles de mujiga y l muvimënt – a chësta maniera iel unì arjont resultac scialdi positifs pra l pruiet pilota "Scola n muvimënt".

Na udleda ai numeri mostra che l ann de scola ie finà via per 214 sculeies te 17 scolines dla valedes ladines de Südtirol, 254 sculeies fina via la scola elementera, 228 la scola mesana, 70 studënc y studëntes dla scoles autes fajerà l ejam de maduranza, 9 fanc à finà via si furmazion cun l ejam. "Na gran legrëza ons che te n valguna scoles autes, dantaldut te chëles cun l focus sport y ert, iel nce sculées y sculeies da oradecà, da raions nia ladins de Südtirol y da d’autra regions dla Talia", da coche à auzà ora l ntendënt ladin Heinrich Videsott.

Scola tudëscia: lëur soziel te scola vën renfurzà for plu y plu, slargé ora la psicologia de scola

Canche l vën rujenà de scola, ne tuchëssel nia mé de unì trat ca numeri, da coche à auzà ora l assessëur Philipp Achammer: "L spectrum de ndesfidedes ie lerch. Per chësta truepa ndesfidedes vàl debujën de n bon sistem de sustëni per mutons y jëuni che i cumpanieie sun si troi dl mparé." L assessëur provinziel à de chësc viers auzà ora coche elemënt zentrel l renfurzamënt dla lëur soziel te scola: tlo vàla de ntervenzion, prevenzion, sustëni ndividuel y de cuoperazion cun i zëntri de esperc cumpetënc: coche cumpëida ie la trëi stieres dl ann 2004/05 jit su a 89 ecuivalëntes a tëmp plën. "Tlo se tàchel ite l cunzet dl lëur soziel te scola – na maniera de ti jì permez che ulon slargé ora tl ann de scola che vën nce per la scolines. Ajache se muever abenëura ie al didancuei plu mpurtant che for", à spiegà Achammer. N à oradechël sun l prugram de renfurzé la psicologia de scola, n cunlaurazion cun l’Azienda Sanitera de Südtirol.

De ndut 3944 mutons va, tl ann de scola che vën, demez dala scolina y ite tla scola elementera, 4.182 sculées y sculeies dala elementera ite tla mesana. 4093 fej tla proscima enes l ejam per finé via la scola mesana, 2.307 fej l ejam de maduranza (de chisc 409 dla furmazion prufesciunela). De ndut 255 fanc à finà via si ani de furmazion tla scola prufesciunela cun l ejam aldò. Che la cualità tl cumpaniamënt de mutons y mutans y dla jëunes y di jëuni y la cumpetënzes arjontes ie grandes, desmostra nce i valores dla mesures de monitoring d’uni sort, coche chëla dla evaluazion da dedora, ma nce chëla dla valutazion dl livel de furmazion. La diretëura scolastica provinziela Sigrun Falkensteiner à oradechël auzà ora la mesures de furmazion: Pra 298 manifestazions àl fat pea 11.826 partezipanc. "Eterogenità uel dì che la scola se muda. Dlongia l renfurzamënt dl lëur soziel te scola ie nce la furmazion tresora dla nseniantes y di nsenianc de gran mpurtanza", à auzà ora la diretëura scolastica provinziela. Mpurtant ie nce l svilup di talënc, danter l auter tres la partezipazion pra scumenciadives coche la European Talent School, i dis di talënc o Sapienta Ludens – Spaca la cucia. Cun legëza vëijun nce la gran partezipazion pra la Olimpiades de Scola y pra manifestazions dal sport

Scola taliana: deplù stieres, renfurzà i partnerariac

Per la furmazion taliana iel stat n ann de scola cun gran mpëni: l assessëur provinziel Marco Galateo à fat referimënt a che n ie stac boni de auzé y renfurzé la cumpëida dla stieres te duc i ciamps, o plu avisa te d’uni sort de scola, publica, prufesciunela, scolines y ntegrazion. "Tla cunlaurazion cun partners possa la scola dé inant truepa cumpetënzes, per ti vester ala ndesfidedes atueles", à auzà ora Galateo. Tla strutures de furmazion talianes fina via la scola de ndut 1174 tla scolines, 1300 la scola elementera, 1.461 la scola mesana, 1.269 à fat la cuinta tlas de na scola auta, 22 sculées y sculeies dla scola prufesciunela fajerà nce ëi l ejam de maduranza (prufesciunela), 152 fanc à chëst ann fina via si troi de furmazion. Nce tla scoles talianes iel na gran uferta de ativiteies sëuraprò, danter l auter tl ciamp dl teater, da coche à sotrissà l sëurantendënt Vincenzo Gullotta. Nce i nsenianc à pudù renfurzé si cumpetënzes tres na uferta furmativa permanënta lergia. L sëurantendënt Gullotta se à dit cuntënt dl renfurzamënt y dl slargiamënt dla stieres de nseniamënt, nce per l ciamp dla ntegrazion.

red/ck