La filosofia dl istruzion y dl mparè tla scolines ladines

La filosofia dl istruzion y dl mparè tla scolines ladines

La filosofia dla Ndicazions Provinzieles

L'imaja dl mut/dla muta
La persona nasc coche "fantulin cumpetënt": da canche l ie unit al mond àl, defati, cumpetënzes, iel bon de agì autonomamënter y iel urientà de viers dl'autodeterminazion.
Jughé y mparé
I pruzesc de juech ie for nce pruzesc d'aprendimënt.
L recuisit dla globalità
L mut/la muta, si svilup, duta si personalità, y nia mé aspec singui, ie tl zënter dla furmazion bonoriva.
Pruzesc adatei al svilup
N muessa tò n cunscidrazion a na maniera defrenzieda la potenzialiteies ndividueles de uni mut/muta.
Manejé la pluralità
La defrënzes determinedes da gene, età, pruvenienza, cultura, religion, talënc y ndividualità fisica ie la richëza de n mond sozialmënter eterogenn.
L prinzip dla defrenziazion y ndividualisazion ti pruzesc de furmazion
Tres chësc prinzip iel puscibl afruntè a na maniera mireda la particulariteies ndividueles di mutons/dla mutans, de se giaurì al dialogh y de ti sté do a uni mut/muta te na maniera spezifica.
Co-costruzion
Aldò dl prinzip dla co-costruzion ie i mutons/la mutans da canche i/les nasc liei/liedes sozialmënter, i/les à cumpetënzes y ie co-gestëures atifs/atives de si pruzesc de furmazion.
Partezipazion
La partezipazion se damanda cunlaurazion ativa, cogestion y negoziazion.