Atualità

Stude PISA 2018: Resultac che ti fej gran unëur ala scola ladina

La scola ladina y tudëscia à arjont drë de bon resultac pra l stude nternaziunel PISA 2018. I resultac ie unii prejentei inier tla Università a Bulsan.

Stude PISA 2018: Resultac che ti fej gran unëur ala scola ladina (Foto: USP/Peter Natter)

N mierculdi, ai 4 de dezëmber an prejentà tla Università Liedia de Bulsan i resultac dla proes OCSE-PISA che n ova fat tl 2018 tla scoles ladines, tudësces y talianes de Südtirol, ulache l fova sculées y sculeies de 15 ani. Pra la ancunteda fova prejënc i Assessëures Philipp Achammer y Giuliano Vettorato y per l Assessëur Daniel Alfreider à purtà la Diretëura dla Intendënza y Cultura Ladina Edith Ploner si saluc. Nce l diretëur dla Direzion Istruzion y Furmazion tudëscia Gustav Tschenett, l diretëur dla Direzion Istruzion y Furmazion taliana Vincenzo Gullotta y sambënzënza mo d’autri diretëures, nseniantes y nsenianc y personal de scola dl mond tudësch, talian y ladin ie ruvei a scuté su la prejentazion.

Per l Assessëur per la scola ladina Daniel Alfreider cunfermeia i resultac l andamënt costant dla scola ladina cun drë de bon resultac. “L stude PISA ie dessegur la nrescida plu cunesciuda per cunfrunté la cumpetënzes scolastiches y pudon vester scialdi cuntënc di resultac arjonc, nce per merit dla gran prufescionalità dla nseniantes y di nsenianc”, dij Alfreider. La scola ladina à cunfermà l bon standard a livel nternaziunel cun i resultac dla matematica che se fej scialdi plajëi”, nsci dij Alfreider.

Per la Intendënta Edith Ploner ie la prejentazion di resultac PISA “n mumënt de reflesciun y de pensé sëura sun la didatica, ulache son bele sun l troi y ulache pudon miuré cun l purté ite inovazion didatica.” Cun i resultac possa la scola ladina vester scialdi cuntënta, ajache i desmostra che son sun l drë troi, nsci dij Ploner.

I resultac à prejentà Roberto Ricci, respunsabl dl Ciamp dla proes INVALSI (Istituto Nazionale per la Valutazione del Sistema educativo di Istruzione e Formazione), l Istitut che à nvià via y acumpanià l stude OCSE-PISA a livel talian.

I prims resultac dla scoles dla Provinzia Autonoma de Bulsan

La scoles dla Provinzia Autonoma de Bulsan mostra su cumplessivamënter te duc i trëi ciamps resultac che ie statisticamënter senificatifs sëura la mesaria dla Talia. Fajan n cunfront cun la mesaria dl OCSE, ie i resultac dessëura ti ciamps dl Liejer y di Conc, belau medemi per chël che reverda la Scienzes. Ti cialan ala mesaria dla scoles talianes dl Nord Est, ne prejënta la scoles de Südtirol deguna defrënzia statisticamënter senificativa te duc i trëi ciamps dl stude OCSE-PISA. 

Per chël che reverda l ciamp dl Liejer ie la scoles tudësces valives cun i ponc dla scoles dl Nord Est y statisticamënter sëura la mesaria dl OCSE y dla Talia. La scoles ladines possa tenì pea cun la mesaria dl OCSE y dla Talia. I resultac dla scoles talianes ne n’ie nia dalonc da chëi dla Talia y sota la mesaria dl OCSE.

Tl ciamp di Conc à la scoles tudësces y ladines resultac statisticamënter sëura la mesaria dl OCSE y sëura la mesaria dla Talia y ne mostra deguna defrënzies senificatives cun l Nord Est. La scoles talianes ie daujin ala mesaria dla Talia y dl OCSE.

Tl ciamp dla Scienzes ie la scoles tudësces sëura la mesaria dl OCSE y sëura la mesaria dla Talia.  La scoles ladines possa tenì pea cun la mesaria dl OCSE y ie statisticamënter sëura la mesaria naziunela. La scoles talianes ne n’ie nia dalonc dala mesaria dla Talia y statisticamënter sota la mesaria dl OCSE.

Sce n fej n’analisa plu sota dla sort de scoles possen usservé che tla scoles tudësces y ladines ie la defrënzies di resultac danter la sculées y i sculeies di Lizeums y di Istituc Tecnics pitles (Liejer) o feter degunes (Conc y Scienzes), ma tla scoles talianes ie te duc i trëi ciamps la defrënzies plu da udëi.

Fajan n cunfront di resultac OCSE-PISA 2018 cun i resultac dl 2015 ne n’iel cumplessivamënter nia defrënzies statisticamënter senificatives ti ciamps dl Liejer y di Conc, ma tl ciamp dla Scienzes ie la defrënzia senificativa.

Stude OCSE-PISA: nfurmazions genereles

Tl 2018 à tëut pert al stude OCSE-PISA 79 paejes te dut l mond. L stude OCSE-PISA (Programme for International Students Assessment) mostra su uni trëi ani la cumpetënzes dla sculées y di sculeies de 15 ani tl Liejer, Conc y Scienzes. Chël che vën nrescì ne n’ie nia lià ai cuntenuc dla materies, ma plutosc ala capaziteies de se nuzé dla cunescënzes per ti vester y per resolver i problems dla vita da uni di.

La proes nes dà l mesum de fé n cunfront danter i resultac dla studëntes y di studënc de paejes defrënc y nes dà ndicazions sun i livei de cumpetënza arjonc te chisc ciamps. L ie de mpurtanza sorissé che chësta nrescida ne tën nia cont de elemënc che ne n’ie nia da usservé cun proes standardisedes (per ejëmpl la cumpetënzes a usc). A pië via dal 2000 à uni edizion de PISA abù tl zënter dla proes un di trëi ciamps numinei dessëura: PISA 2018 ova coche focus l Liejer (reading literacy) o “ntënder, utilisé y valuté tesć, pensé do sun chisc y se purvé di liejer per arjonjer i ubietifs persunei, svilupé la cunescënzes persuneles y si mesums de vester pert ativa dla sozietà”.

La soministrazion dl stude OCSE- PISA ie unida fata tres computer (computer based testing), lascian pro nsci na cërta flessibltà tla soministrazion y tla urganisazion. Uni studënta y uni studënt à fat pea la proes de Liejer, Conc y Scienzes y scrit ora n cuestioner per nrescì la nfurmazions sun l cuntest (Cuestioner studënta y studënt). Monce i genitores à fat pea dajan ju si minonga tres n cuestioner y la/i diretëures à scrit ora l cuestioner dla scola.

Tl 2018, coche l fova bele pra l’ultima proes PISA, à fat pea te Südtirol duta la sortes de scoles autes, nce la scoles prufesciuneles y, ulache l fova plu de 3 sculées y sculeies nsciui tl ann 2002, monce la scoles mesanes.

De ndut à fat pea 1.549 sculées y sculeies, na raprejentanza senificativa sun 5.033 studëntes y studënc. Tla provinzia autonoma de Bulsan fova la proes y i cuestioneres per tudësch o per talian; la studëntes y i studënc dla scoles autes de Gherdëina y dla Val Badia à pudù se crì ora una de chësta doi rujenedes.

La particulariteies dla scoles de Südtirol

L stude OCSE-PISA mostra su n valguna particulariteies liedes ai trëi sistems de scola prejënc te Südtirol. Tla scoles talianes iel na majera prejënza tla frecuënza di Lizeums cun l 42% de studëntes y studënc de 15 ani, tla scoles tudësces ie la perzentueles feter valives danter Lizeums (36%) y Istituc Tecnics (36%), nsci nce tla scoles ladines (49% y 51%), defrënta ie la perzentuela tla Scoles prufesciuneles tudësces cun l 28%. Da auzé ora iel che tl sistem dla scoles tudësces y tl sistem paritetich ladin, dala reforma dl 2011 inant, ne n’iel nia plu Istituc prufesciunei, che ie mo for prejënc tl sistem de scola taliana cun za. l 8% dla studëntes y di studënc dla proes PISA.

Per chël che à da nfé cun la partezipazion de mutans y de mutons ie la prejënza de sculées de 15 ani majera tla scoles ladines (64%) y te chëles tudësces (50%) che tla scoles talianes (42%).

Tla scoles tudësces y te chëles ladines à fa pea manco sculées y sculeies migranc: tla scoles talianes ie la perzentuela de studëntes y de studënc migranc de 15 ani dl 24%, tla scoles tudësces dl 7% y dl 1% tla scoles ladines.

 

ASP

Galaria dales fotografies