Livel A2 (livel D da n iade)

L ejam de bilinguism A2 (livel D da n iade) atestëia les conescënzes linguistiches aladô dles competënzes dl livel A2 dl Cheder de referimënt europeich en comunanza por i lingac. L atestat de bilinguism D se referësc a chëi livei de funzion dl'aministrazion publica per chëi che l ie normalmënter de bujën n atestat de cuntlujion dla scola primera. L'età minima ie de 14 ani tl mumënt dla iscrizion.
L'amiscion al ejam de bilinguism ne ie nia lieda a na maniera strënta al livel de istruzion. Chi che uel fé n auter ejam de chël curespundënt a si titul de stude possa zënzauter l fé.

Ndicazions sun l'urganisazion

I ejams vëgn ma fac te nosta sënta a Balsan, strada Perathoner 10, tla secunda alzada, y mët man dales 8.30.

L ie assolutamënter de bujën de unì a tëmp y ëura. Tulëde pea n documënt d'identificazion che vel y na biro bruma o foscia.

Co ie pa struturà l ejam?

L ejam scumëncia cun la proa de cumprenscion tl scuté su che dura n 20 menuc.

Dadedò vëniel fat l ejam scrit. L cuntën nce na proa de cumprenscion tla letura. L tëmp a despusizion ie de 75 menuc.

Do che ëis fat l ejam scrit, uderëis tacà ora dan tlas da c'ëura che arëis l ejam a usc.
Aldò dla cumpëida de candidates y de candidac cadidc possel suzeder che i ejams a usc scumënce bele sun l tert danmesdì.
Do la pausa de mesdì dala 12.30 ala 13.30 va i ejams pona inant.

L ie udù danora 10 menuc de tëmp per la preparazion y 10 menuc de tëmp per l ejam.

L resultat vën fat al savëi per scrit tres e-mail nchin a trëi dis de lëur do la data dl ejam.

Pra la proa de cumprenscion tl scuté su audiëis n test rujenà per talian y un per tudësch. Messëis fé na crëusc pra la drëta respostes tla medema rujeneda dl test.

La proa de cumprenscion dl test ie strutureda nsci: Liejer la plata de lëur cun la dumandes multiple choice, scuté su l test rujenà, fé na crëusc pra la respostes. Audirëis l test rujenà doi iedesc.

Tlo giapëis i ejëmpli dla proa da scuté su:


Ejëmpl 1
1_Ascute_A2_talian [audio] - 1_ Sföi_de_laur_A2_talian - 1_Soluziuns_A2_talian
1_Ascute_A2_todësch [audio]1_Sföi_de_laur_A2_todësch -   1_Soluziuns_A2_todësch

Ejëmpl  2
2_Ascute_A2_talian [audio]2_ Sföi_de_laur_A2_talian 2_Soluziuns_A2_talian
2_Ascute_A2_todësch [audio]2_Sföi_de_laur_A2_todësch2_Soluziuns_A2_todësch

Ejëmpl  3
3_Ascute_A2_talian [audio]3_ Sföi_de_laur_A2_talian3_Soluziuns_A2_talian
3_Ascute_A2_todësch [audio] 3_Sföi_de_laur_A2_todësch3_Soluziuns_A2_todësch


BON A SAVËI

Sun la plates de lëur daussel mé unì metù na crëusc sun la respostes crisses ora. Uni plata de lëur muessa resté anonima defin. Perchël ne daussen nia sotscrì, sotrissé pertes dl test o junté vel' sort de sënies.

Ntan l ejam ne iel nia preudù de pudëi adurvé diziuneres vocabuleres.

Tenide nce cont dla tabela d'autovalutazion tl Cheder de referimënt europeich n cumenanza per i lingac. Iló giapëis la descrizions dla cumpetënzes singules per uni livel.

Chësta pert dl ejam vën fata sun la plata dla proa scrita. I tesć d'ejam vën crisc ora uni di da nuef aldò dl cajo dala culezion de tesć ufiziela. L ve vën metù dant respetivamënter n test tla rujeneda tudëscia cun dumandes per talian y n test tla rujeneda taliana cun dumandes per tudësch.
L vën verificà cun la dumanda 1 la cumprenscion n generel y cun la dumanda 2 la cumprenscion ala menuda cun respostes da crì ora o auternatives "drët" o "falà".

Per respuender ala dumandes ne iel nia de bujën che uni parola dl test vënie ntenduda. L travert de chësta pert dl ejam ie chël de ntënder y nterpreté n test dl livel curespundënt nce zënza na padrunanza perfeta dl lingaz.

Ejëmpli per la proa de letura:

Ejëmpl 1
1_proa_scrita_A2_talian
1_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 2
2_proa_scrita_A2_talian
2_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 3
3_proa_scrita_A2_talian
3_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 4
4_proa_scrita_A2_talian
4_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 5
5_proa_scrita_A2_talian
5_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 6
6_proa_scrita_A2_talian
6_proa_scrita_A2_todësch

NOVITÉS!

Ejëmpl 7

7_proa_scrita_A2_talian
7_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 8
8_proa_scrita_A2_talian
8_proa_scrita_A2_todësch

Ala fin dl ejam scrit muessa i tesć y la plates dla proa de cumprenscion tl scuté su unì dac ju ala cumiscion cun i elabac dla proa scrita.

BON A SAVËI

Sun la plates de lëur dl ejam scrit daussen mé mëter na crëusc sun la respostes crisses ora o cuncià ite la paroles che mancia. Uni plata de lëur muessa resté anonima defin. Perchël ne daussen nia sotscrì la plata, sotrissé pertes dl test o junté sënies de ce sort che mei.

L ne ie nia preudù de pudëi se nuzé de vocabuleres y diziuneres ntan l ejam.

Tenide nce cont dla tabela d'autovalutazion tl Cheder de referimënt europeich n cumenanza per i lingac. Iló giapëis la descrizions dla cumpetënzes singules per uni livel.



Giapëis n test per uni rujeneda. Chisc tesć vën crisc ora a cajo dala culezion de tesć ufiziei. La plates cun i tesć cuntën ora che i tesć nce duvieres defrënc che ie da ressolver respetivamënter tl'autra rujeneda. I duvieres reverda chësta cumpetënzes: Test a loces cun pusciblteies de resposta dates dant (dumanda 3);

  • curetëza linguistica: test a loces cun pusciblteies de resposta dates dant (dumanda 3);
  •  
  • resposta a na e-mail: 30-40 paroles (dumanda 4).

 Chësta capaziteies vën valutedes:

  • Dejëujamënt dl duvier (cuntenut y cuantità)
  • Strutura y coerënza
  • Esprescion (lessich)
  • Curetëza gramatichela

Ejëmpli per la proa scrita:

Ejëmpl 1
1_proa_scrita_A2_talian
1_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 2
2_proa_scrita_A2_talian
2_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 3
3_proa_scrita_A2_talian
3_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 4
4_proa_scrita_A2_talian
4_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 5
5_proa_scrita_A2_talian
5_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 6
6_proa_scrita_A2_talian
6_proa_scrita_A2_todësch

NOVITÉS!

Ejëmpl 7

7_proa_scrita_A2_talian
7_proa_scrita_A2_todësch

Ejëmpl 8

8_proa_scrita_A2_talian
8_proa_scrita_A2_todësch

Ala fin dl ejam scrit muessa i tesć y la plates dla proa de cumprenscion tl scuté su unì dac ju ala cumiscion cun i elabac dla proa scrita.

BON A SAVËI

Sun la plates de lëur dl ejam scrit daussen mé fé na crëusc pra la respostes crisses ora o cuncé ite la paroles che mancia. Uni plata de lëur muessa resté anonima defin. Perchël ne daussen nia sotscrì, sotrissé pertes dl test o njunté sënies de ce sort che mei.

Ntan i ejams ne iel nia preudù se nuzé de vocabuleres o diziuneres.

Tenìde nce cont dla tabela d'autovalutazion tl Cheder de referimënt europeich n cumenza per i lingac. Iló giapëis la descrizions dla cumpetënzes singules per uni livel.

 

 

 

Cuntenut dl ejam

Dan l ejam a usc giapëis na plata cun compic sun doi tematiches. Pudëis crì ora te ciuna dla doi rujenedes che ulëis dejëujer la prima tematica. La segonda tematica messerëis pona svilupé tl'autra rujeneda. L ejam a usc scumencerà do che ëis pudù ve njinië per 10 menuc. Pra l ejam pudëis adurvé vosta anutazions. L ejam scumëncia cun na prejentazion curta che ne vën a uni moda nia valuteda. L vën valutà chësta capaziteies:

  • Ademplimënt dl duvier (amplieza, capazità de cunversazion)
  • Coerënza y fluidità
  • Esprescion (aspet lessichel)
  • Curetëza gramatichela

Pra duc i ejams muessel unì rujenà l lingaz standard.

Pra l ejam a usc possa i cumëmbri dla cumiscion d'ejam fé dumandes te tramedoi rujenedes sun la tematiches njiniedes.

Ejëmpli de na plata de lëur per l ejam a usc A2:

BON A SAVËI

La cunversazion dl ejam a usc vën tëuta su per rejons de protocolazion. Chësc vën fat aldò di criteres n forza che ie unic apurvei cun la deliberazion dla Jonta provinziela n. 1386 di 20.12.2016.

Ntan i ejams ne iel nia preudù se nuzé de vocabuleres o diziuneres.

Tenìde nce cont dla tabela d'autovalutazion tl Cheder de referimënt europeich n cumenanza per i lingac. Iló giapëis la descrizions dla cumpetënzes singules per uni livel.

Ejam scrit

  • Unì a tëmp y ëura, tò pea n documënt persunel che vel y na biro bruma o foscia.
  • Libri, vocabuleres, tablet o d'autri njins eletronics ne ie nia lascei pro.
  • Destudé l fonin y l mëter sun mëisa.
  • Fé a chiet acioche l'autra candidates/i autri candidac ne vënie nia desturbei, ne se baraté nia ora nfurmazions cun l'autra candidates/i autri candidac y ne scrì nia ju.
  • Tl cajo de dumandes ala cumiscion, les fé adaut y a na maniera tlera.
  • Ne fé no vel' sënies sun la plates de lëur, ne sotrissé nia vel' pertes dl test, ne sotscrì no. 
  • Mëter duta la plates de lëur y de protocol tla cuverta, sce no vën l lëur anulà.
  • Dé ju la plates de lëur tl tëmp dat dant dala cumiscion.
  • Scrì ora la plata cun i dac persunei; sotscrì permò dan la cumiscion tl mumënt che dajëis ju l lëur.
  • Canche sotscrijëis la lista de presënza cuntrolëde che vosc dac persunei, l'adres de residënza, l'adres de posta eletronica y l numer de fonin sibe drëc.

Ejam a usc

  • Unì a tëmp y ëura pra l ejam a usc (tò pea n documënt persunel).
  • Tenì cont dla ndicazions dla cumiscion per la preparazion dl ejam; chësc vën tenì te n'autra tlas. Papier y rispli vën metui a despusizion.

 

I podëis chirí fora i cursc, i materiai o i provedimënc che i aratëis d’öga por arjunje le livel de competënza linguistica chirí fora aladô di liví europeics. Ciarede do sön la plata che reverda chësc argomënt: “S’arjigné ca al ejam”. Chiló ciafëise indicaziuns y consëis.

L ejam ti dà mpurtanza ala capaziteies d'esprescion ndividueles; la candidates y i candidac possa desmstré d'avëi chësta capaziteies sibe tla proa scrita che te chëla a usc te na produzion liedia de n test. Perchël ne dajons per la preparazion al ejam nia dant listes de paroles o auter. Tl zënter ie dantaldut la capaziteies de comunicazion tla doi rujenedes.

Per sustenì la candidates y i candidac tla preparazion ons metù a despusizion trëi ejëmpli per uni modul d'ejam. Chisc pudëis udëi respetivamënter sun la plata dla proa de cumprenscion tl scuté su, dla proa de cumprenscion dla letura sciche nce sun la plates dl ejam scrit y dl ejam a usc.

L livel A2 vëij danora danter l auter: comunicazion te situazions scëmples y da uni di, barat scëmpl de nfurmazions, cosses cunesciudes y nia ora dla norma.

Dantaldut per la preparazion al ejam a usc pudëis ve urienté aldò de chësta tematiches ora dl Cheder de referimënt n cumenanza per l livel A2:

  • nfurmazions sun la persona y la familia
  • lëur y scola
  • vita da uni dì
  • hobbies y nteresc
  • nfurmazions n cont de cosses cunesciudes
  • pruvenienza y furmazion
  • maië

I  ejams a usc é publics. Te pos porchël canchemai jí a ascuté sö pro vigni ejam por te fá n'idea de sciöche al vëgn tigní. Pro nosc Infopoint te dunse ion informaziuns sön les dates y i orars dl livel d'ejam che t'interessëia.

Tlo dessot udëis l numer de ëures che ie de regula de bujën per arjonjer n cër livel.

Livel
Livelëures de nseniamënt (da 45 menuc)
C1 (A) 800 - 1000
B2 (B) 600 - 800
B1 (C) 350 - 600
A2 (D) 200 - 350

I valores de chësta tabela dëssa mé vester n aiut per se urienté.

Tan a slune che l vën arjont n cër livel depënd da truep fatores, sciche per ejëmpl dala lezitënza, dala mutivazion y dal nteres. Nce l'età ie mpurtanta, i granc mpera normalmënter plu riesc y a na moda plu sistematica che i mëndri. Oradechël messons tenì cont nce dla ntensità dl nseniamënt y dl lessich.

A2 - Adurvanza elementera aldò dl CREC (Cheder de referimënt europeich n cumenanza per i lingac)

  • Vester boni de ntënder frases y esprescions suvënz adurvedes y che taca adum cun ciamps de senificat direc (p.ej. nfurmazions sun la persona y la familia, cumpré ite, lëur, ambient daujin).
  • Vester boni de comuniché te situazion scëmples, da uni dì te chëles che la va de n barat diret y scëmpl de nfurmazions.
  • Vester boni de descrì cun paroles scëmples la pruvenienza persunela y la furmazion, l ambient diret y cosses liedes ai bujëns da uni dì.

Tabela d'autovalutazion

 

NTËNDER
Scuté su: Ntënder la pertes prinzipeles, sce l vën rujenà n lingaz standard tler y sce la va de cosses che à da nfé cun l lëur, la scola, l tëmp liede y nsci inant. Capì pra trasmiscions radiofoniches y televijives, canche la va de tematiches che à da nfé cun ntraunides y tematiches dl ciamp prufesciunel y dl ciamp di nteresc persunei, la cosses plu mpurtantes, a cundizion che l vën rujenà relativamënter plan y a na maniera tlera.
Liejer: Vester boni de ntënder tesć che trata de tematiches da uni dì y dl mond dl lëur. Capì lëtres privates che trata de ntraunides, sentimënc y dejideres.

RUJENÉ
Tò pert a cunversazions: Se deriejer tla majera pert dla situazions te chëles che n capitea canche n ie de viac te n raion dla rujeneda n cuestion. Vester boni, zënza messei se njinië, de tò pert a cunversazions sun tematiches cunesciudes o de nteres persunel o che trata de cosses da uni dì sciche la familia, l tëmp liede, l lëur, viages, ntraunides atueles.
Rujené a na maniera cunlieda: Vester boni de rujené te frases scëmples cunliedes per descrì esperienzes y ntraunides o mi dejideres, speranzes y traverc. Savëi da splighé y mutivé n curt mi minonghes y proiec. Vester boni de cunté na storia o n avenimënt o l cuntenut de n liber o de nfilm y descrì mi pensieres y reazions.

SCRÌ
Vester boni de scrì sun tematiches che cunësce y che me nteressea persunalmënter, scrì tesć scëmpli y cunliei. Savëi da scrì lëtres persuneles y repurté esperienzes y mprescions.

Aspec cualitatifs

Spana de mesuns: Avëi a despusizion mesuns linguistics assé per se deriejer; l lessich tleca per comuniché, scebën che datrai cun pesimes y cun l aiut de parafrases, sun tematiches sciche la familia, l tëmp liede y nteresc, l lëur, viages y ntraunides atueles.

Curetëza: Se nuzé a na maniera sciche l toca de n repertore de strutures y formulazions liedes a situazions prevedibles.

Fluidità: Vester boni de comuniché a na maniera da ntënder y zënza nteruzions massa longes, scebën che l rujené ie caraterisà da pauses per crì y cumedé la formes sintatiches y l lessich plu adatei, dantaldut te na comunicazion plu longia y liedia.

Interazion: Vester boni de rujené te na cunversazion scëmpla y direta sun tematiches cunesciudes o teles de nteres persunel. Savëi da dì do pertes de cie che zachei à bele dit per seguré la cumprenscion reziproca.

Coerënza: Vester boni de purté a esprescion na lingia de elemënc curc y scëmpli te n'afermazion liniera y cunlieda.